Cantarea Cantarilor 2

1. Eu sunt narcisul din campie, sunt crinul de prin valcele.

2. Cum este crinul intre spini, asa este draga mea intre fete.

3. Cum este marul intre copaci, asa este dragul meu printre flacai. Sa stau la umbra marului imi place, dulce este rodul lui in gura mea!

4. El m-a dus in casa de ospat si sus drept steag era iubirea.

5. Intariti-ma cu vin, cu mere racoriti-ma, ca sunt bolnava de iubire.

6. Stanga sa este sub cap la mine si cu dreapta lui ma cuprinde.

7. Va jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din camp, nu treziti pe draga mea; pana nu-i va fi ei voia!

8. Auzi glasul celui drag! Iata-l vine, saltand peste coline, trecand din munte-n munte.

9. Ca o gazela e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iata-l la noi pe prispa, iata-l priveste pe fereastra, printre gratii iata-l se uita.

10. Si incepe sa-mi vorbeasca: Scoala, draga mea, si vino!

11. Iarna a trecut, ploaia a incetat.

12. Flori pe camp s-au aratat si a sosit vremea cantarii, in tarina glas de turturea se aude.

13. Smochinii isi dezvelesc mugurii si florile de vie vazduhul parfumeaza. Scoala, draga mea, si vino!

14. Porumbita mea, ce-n crapaturi de stanca, la loc prapastios te-ascunzi, arata-ti fata ta! Lasa-ma sa-ti aud glasul! Ca glasul tau e dulce si fata ta placuta.

15. Prindeti vulpile, prindeti puii lor, ele ne strica viile, ca via noastra e acum in floare.

16. Iubitul meu este al meu si eu sunt a lui. El printre crini isi paste mieii.

17. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, saltand ca o caprioara, ca un pui de cerb, peste muntii ce ne despart.