Ecclesiastul 6

1. Este un rau pe care l-am vazut sub soare si care apasa greu asupra omului;

2. Omului caruia Dumnezeu i-a dat averi si bunuri, iar sufletului lui nu-i lipseste nimic din ceea ce ar putea sa doreasca, Dumnezeu nu-i ingaduie insa sa se bucure de ele, ci un strain le va manca. Iata o desertaciune si un rau nespus de mare!

3. Daca un om ar fi sa aiba o suta de fii si sa traiasca multi ani si numeroase sa fie zilele anilor sai, daca nu s-a saturat sufletul lui de bine si el nu are loc de ingropare zic: "Chiar si fatul lepadat e mai fericit decat el!"

4. A venit in zadar si se duce in intuneric si in intuneric numele lui va fi invaluit;

5. Nici n-a vazut, nici n-a cunoscut soarele, si fatul lepadat a avut mai multa odihna decat omul acesta.

6. Si daca ar fi trait de doua ori cate o mie de ani si nu s-a bucurat de fericire, oare nu toti se duc in acelasi loc?

7. Toata munca omului este pentru gura lui si cu toate acestea pofta lui nu e astamparata.

8. Caci ce are inteleptul mai mult decat nebunul? Ce folos are saracul care stie sa se poarte inaintea celor vii?

9. Mai bine sa te uiti cu ochii decat sa pribegesti cu dorinta. Si aceasta este desertaciune si vinare de vant!

10. La tot ce isi ia fiinta i s-a hotarat numele de mai inainte; se stie ce va fi omul; el nu poate sa intre in pricina cu cel ce este mai tare decat el.

11. Cu cit se spun mai multe cuvinte, cu atat este mai multa desertaciune. Ce folos trage omul?

12. Caci cine stie ce este de folos pentru om in viata, in vremea zilelor sale de nimicnicie pe care le trece asemenea unei umbre? Si cine va spune mai dinainte omului ce va fi dupa el sub soare?