Isaia 40

1. "Mangaiati, mangaiati pe poporul Meu", zice Dumnezeul vostru.

2. "Dati curaj Ierusalimului si strigati-i ca munca de rob a luat sfarsit, faradelegea sa a fost ispasita si ca a luat pedeapsa indoita din mana Domnului pentru pacatele sale".

3. Un glas striga: "In pustiu gatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru.

4. Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa se plece; si sa fie cele strambe, drepte si cele colturoase, cai netede.

5. Si se va arata slava Domnului si tot trupul o va vedea caci gura Domnului a grait".

6. Un glas zice: "Striga!" Si eu zic: "Ce sa strig?" Tot trupul este ca iarba si toata marirea lui, ca floarea campului!

7. Se usuca iarba, floarea se vestejeste, ca Duhul Domnului a trecut pe deasupra. Poporul este ca iarba.

8. Iarba se usuca si floarea se vestejeste, dar cuvantul Dumnezeului nostru ramane in veac!

9. Suie-te pe munte inalt, cel ce binevestesti Ierusalimului, ridica glasul tau cu putere, cel ce binevestesti Ierusalimului, inalta glasul si nu te teme, zi cetatilor lui Iuda: "Iata Dumnezeul vostru!"

10. Ca Domnul Dumnezeu vine cu putere si bratul Lui supune tot. Iata ca pretul biruintei Lui este cu El si rodul izbanzii merge inaintea Lui.

11. El va paste turma Sa ca un Pastor si cu bratul Sau o va aduna. Pe miei ii va purta la sanul Sau si de cele ce alapteaza va avea grija.

12. Cine a masurat apele cu pumnul si cine a masurat pamantul cu cotul? Cine a pus pulberea pamantului in banita si cine a cantarit muntii si vaile cu cantarul?

13. Cine a cautat in adanc Duhul Domnului si cine L-a sfatuit pe El?

14. De la cine a luat El sfat ca sa judece bine si sa invete caile dreptatii, sa invete stiinta si calea intelepciunii sa o cunoasca?

15. Iata, neamurile sunt ca o picatura de apa pe marginea unei galeti, ca un fir de pulbere intr-un cantar. Iata insulele care cantaresc cat un fir de praf.

16. Libanul nu ajunge pentru aprinderea focului si dobitoacele pentru arderi de tot.

17. Toate popoarele sunt ca o nimica inaintea Lui; ele pretuiesc inaintea Lui cat o suflare.

18. Cu cine veti asemana voi pe Cel Preaputernic si unde veti gasi altul asemenea Lui?

19. Chipul cel turnat este turnat de un faurar, argintarul il imbraca cu aur si-l infrumuseteaza cu lantisoare.

20. Saracul, care nu poate oferi mult, alege un lemn care nu putrezeste; isi cauta un mester iscusit ca sa faca un idol care sa nu se clatine.

21. Nu stiti voi, oare, n-ati auzit, nu vi s-a spus oare de la inceput, n-ati inteles voi ce va invata intemeierea lumii?

22. El sta in scaun deasupra cercului pamantului; pe locuitori ii vede ca pe lacuste; El intinde cerul ca un val usor si il desface ca un cort de locuit.

23. El preface in nimic pe capetenii; pe judecatorii pamantului ii nimiceste.

24. Abia sunt saditi, abia sunt semanati, abia a prins radacini tulpina lor in pamant; El sufla peste ele si le usuca si vijelia le spulbera ca pe pleava.

25. Cu cine Ma asemanati voi ca sa-i fiu asemenea?, zice Sfantul.

26. Ridicati ochii in sus si priviti: Cine le-a zidit pe toate acestea? - Cel ce scoate ostirea lor cu numar si pe toate pe nume le cheama! Celui Atotputernic si cu mare vartute nici una nu-I scapa!

27. Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce graiesti, Israele: "Calea mea este ascunsa Domnului, dreptul meu este trecut cu vederea de Dumnezeul meu?"

28. Nu stii tu, sau n-ai aflat tu ca Domnul este Dumnezeu vesnic, Care a facut marginile pamantului, Care nu oboseste si nici nu Isi sleieste puterea? Ca intelepciunea Lui este nemarginit de adanca?

29. El da tarie celui obosit si celui slab ii da putere mare.

30. Cei tineri se obosesc, isi risipesc puterile si vitejii luptatori vor putea sa se clatine;

31. Dar cei ce nadajduiesc intru Domnul vor innoi puterea lor, le vor creste aripi ca ale vulturului; vor alerga si nu-si vor slei puterea, vor merge si nu se vor obosi.