Cartea judecatorilor 21

1. Si s-au jurat Israelitii in Mitpa, zicand: "Nimeni din noi sa nu-si dea fetele sale de sotii dupa fiii lui Veniamin".

2. Apoi a venit poporul la Betel si a stat acolo pana seara inaintea lui Dumnezeu, si a ridicat glasul sau si a plans cu jale mare,

3. Zicand: "Doamne, Dumnezeul lui Israel, pentru ce oare s-a petrecut aceasta in Israel, ca iata acum lipseste din Israel o semintie?"

4. Iar a doua zi s-a sculat poporul de dimineata si a facut acolo jertfelnic si a adus arderi de tot si jertfe de izbavire.

5. Apoi au zis fiii lui Israel: "Cine oare n-a venit la adunarea ce s-a tinut inaintea Domnului dintre toate semintiile lui Israel?" Caci blestem mare se rostise asupra acelora care nu aveau sa vina inaintea Domnului in Mitpa si se zisese ca aceia sa fie dati mortii.

6. Si s-au induiosat fiii lui Israel fata de Veniamin, fratele lor, zicand: "Acum s-a taiat o semintie din Israel.

7. Ce vom face pentru a gasi femei celor care au ramas, deoarece ne-am jurat inaintea Domnului sa nu le dam femei din fetele noastre?

8. Atunci s-a vazut ca din Iabes-Galaad nu venise nimeni inaintea Domnului la adunarea din tabara.

9. Si s-a cercetat poporul si iata nu era acolo nici unul din locuitorii Iabesului din Galaad.

10. Atunci a trimis acolo obstea douasprezece mii de oameni, barbati voinici si le-a dat porunca, zicand: "Mergeti si loviti pe locuitorii din Iabesul Galaadului cu sabia, si femeile, si copiii.

11. Si iata ce sa mai faceti: pe orice barbat si orice femeie care a cunoscut barbat, sa-i dati pieirii, iar fetele lasati-le cu viata". Si asa au facut.

12. Si au gasit ei printre locuitorii din Iabesul Galaadului patru sute de fete care nu cunoscusera barbat si le-au adus in tabara la Silo, care e in pamantul Canaan.

13. Atunci toata obstea a trimis sa graiasca fiilor lui Veniamin care erau la stanca lui Rimon si sa le vesteasca pace.

14. Si s-au intors fiii lui Veniamin la Israeliti si Israelitii le-au dat sotii din femeile ramase in viata din Iabesul Galaadului. Dar curand s-a vazut ca acestea nu erau de ajuns.

15. Poporul insa jelea dupa Veniamin, ca Domnul n-a pastrat in intregime semintiile lui Israel.

16. Au zis drept aceea batranii obstii: "Ce sa facem cu cei ramasi fara femei, caci au fost starpite femeile in Veniamin?"

17. Apoi au zis: "Pamantul de mostenire sa ramana in intregime fiilor lui Veniamin, ca sa nu piara semintia lui din Israel.

18. Dar noi nu le putem da femei din fetele noastre, caci fiii lui Israel s-au jurat, zicand: Blestemat sa fie cel ce va da femei lui Veniamin!"

19. Si au mai zis: "Iata, in fiecare an se face sarbatoarea Domnului in Silo, care este asezat la miazanoapte de Betel si la rasarit de drumul ce duce de la Betel la Sichem si la miazazi de Lebona".

20. Drept aceea au poruncit fiilor lui Veniamin si au zis: "Mergeti si panditi din vii

21. Si bagati de seama cand vor iesi fetele din Silo sa joace la hora; atunci sa iesiti din vii si sa va luati femei din fetele din Silo si mergeti in pamantul lui Veniamin.

22. Iar cand vor veni parintii lor sau fratii lor cu plangere la noi, noi le vom zice: "Iertati-i pentru noi, caci noi n-am luat in razboi femei pentru fiecare dintre ei si nici voi nu le-ati dat; acum si voi sunteti de vina".

23. Si fiii lui Veniamin asa au si facut si si-au luat femei dupa numarul lor din cele ce erau la hora si pe care ei le-au rapit si s-au dus inapoi in mostenirea lor si au zidit cetati si au inceput sa traiasca in ele.

24. In acelasi timp Israelitii s-au impartit de acolo si s-a dus fiecare in semintia sa si la mostenirea lui.

25. In zilele acelea nu era rege in Israel si fiecare facea ce i se parea ca este cu dreptate.