Sfanta Evanghelie dupa Marcu 5

1. Si a venit de cealalta parte a marii in tinutul Gadarenilor.

2. Iar dupa ce a iesit din corabie, indata L-a intampinat, din morminte, un om cu duh necurat,

3. Care isi avea locuinta in morminte, si nimeni nu putea sa-l lege nici macar in lanturi,

4. Pentru ca de multe ori fiind legat in obezi si lanturi, el rupea lanturile, si obezile le sfarama, si nimeni nu putea sa-l potoleasca;

5. Si neincetat noaptea si ziua era prin morminte si prin munti, strigand si taindu-se cu pietre.

6. Iar vazandu-L de departe pe Iisus, a alergat si s-a inchinat Lui.

7. Si strigand cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te jur pe Dumnezeu sa nu ma chinuiesti.

8. Caci ii zicea: Iesi duh necurat din omul acesta.

9. Si l-a intrebat: Care iti este numele? Si I-a raspuns: Legiune este numele meu, caci suntem multi.

10. Si Il rugau mult sa nu-i trimita afara din acel tinut.

11. Iar acolo, langa munte, era o turma mare de porci, care pastea.

12. Si L-au rugat, zicand: Trimite-ne pe noi in porci, ca sa intram in ei.

13. Si El le-a dat voie. Atunci, iesind, duhurile necurate au intrat in porci si turma s-a aruncat de pe tarmul inalt, in mare. Si erau ca la doua mii si s-au inecat in mare.

14. Iar cei care-i pasteau au fugit si au vestit in cetate si prin sate. Si au venit oamenii sa vada ce s-a intamplat.

15. Si s-au dus la Iisus si au vazut pe cel demonizat sezand jos, imbracat si intreg la minte, el care avusese legiune de demoni, si s-au infricosat.

16. Iar cei ce au vazut le-au povestit cum a fost cu demonizatul si despre porci.

17. Si ei au inceput sa-L roage sa se duca din hotarele lor.

18. Iar intrand El in corabie, cel ce fusese demonizat Il ruga ca sa-l ia cu El.

19. Iisus insa nu l-a lasat, ci i-a zis: Mergi in casa ta, la ai tai, si spune-le cate ti-a facut tie Domnul si cum te-a miluit.

20. Iar el s-a dus si a inceput sa vesteasca in Decapole cate i-a facut Iisus lui; si toti se minunau.

21. Si trecand Iisus cu corabia iarasi de partea cealalta, s-a adunat la El multime multa si era langa mare.

22. Si a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, si vazandu-L pe Iisus, a cazut la picioarele Lui,

23. Si L-a rugat mult, zicand: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune mainile tale peste ea, ca sa scape si sa traiasca.

24. Si a mers cu el. Si multime multa il urma pe Iisus Si Il imbulzea.

25. Si era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sange.

26. Si multe indurase de la multi doctori, cheltuindu-si toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergand inspre mai rau.

27. Auzind ea cele despre Iisus, a venit in multime si pe la spate s-a atins de haina Lui.

28. Caci isi zicea: De ma voi atinge macar de haina Lui, ma voi vindeca!

29. Si indata izvorul sangelui ei a incetat si ea a simtit in trup ca s-a vindecat de boala.

30. Si indata, cunoscand Iisus in Sine puterea iesita din El, intorcandu-Se catre multime, a intrebat: Cine s-a atins de Mine?

31. Si I-au zis ucenicii Lui: Vezi multimea imbulzindu-Te si zici: Cine s-a atins de Mine?

32. Si Se uita imprejur sa vada pe aceea care facuse aceasta.

33. Iar femeia, infricosandu-se si tremurand, stiind ce i se facuse, a venit si a cazut inaintea Lui si I-a marturisit tot adevarul;

34. Iar El i-a zis: Fiica, credinta ta te-a mantuit, mergi in pace si fii sanatoasa de boala ta!

35. Inca vorbind El, au venit unii de la mai-marele sinagogii, zicand: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe Invatatorul?

36. Dar Iisus, auzind cuvantul ce s-a grait, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai.

37. Si n-a lasat pe nimeni sa mearga cu El, decat numai pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui Iacov.

38. Si au venit la casa mai-marelui sinagogii si a vazut tulburare si pe cei ce plangeau si se tanguiau mult.

39. Si intrand, le-a zis: De va tulburati si plangeti? Copila n-a murit, ci doarme.

40. Si-L luau in ras. Iar El, scotandu-i pe toti afara, a luat cu Sine pe tatal copilei, pe mama ei si pe cei ce il insoteau si a intrat unde era copila.

41. Si apucand pe copila de mana, i-a grait: Talita kumi, care se talcuieste: Fiica, tie zic, scoala-te!

42. Si indata s-a sculat copila si umbla, caci era de doisprezece ani. Si s-au mirat indata cu uimire mare.

43. Dar El le-a poruncit, cu staruinta, ca nimeni sa nu afle de aceasta. Si le-a zis sa-i dea copilei sa manance.