Cartea Esterei 1

1. In anul al doilea al domniei lui Artaxerxe cel Mare, in ziua intai a lunii Nisan, Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Simei, fiul lui Chis, iudeu din semintia lui Veniamin, om mare, care traia in cetatea Suza si slujea la curtea regelui, a visat un vis. Mardoheu era din robii pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, ii luase in robie din Ierusalim cu Iehonia, regele Iudei. Iar visul lui a fost acesta: "S-a facut parca zgomot mare pe pamant, tunet, cutremur si tulburare. Si deodata au iesit doi balauri mari, gata sa se lupte unul cu altul, si urletul lor era cumplit. Dupa urletul lor, toate popoarele s-au pregatit de razboi, ca sa loveasca pe poporul dreptilor. Si iata a venit pe pamant zi de negura si intuneric, de necaz si stramtorare, de mare durere si tulburare. Atunci tot poporul dreptilor s-a tulburat, temandu-se de raul lor; s-a pregatit sa piara si a inceput sa strige catre Domnul. La strigatul lor, a iesit parca dintr-un izvor mic un rau mare cu apa multa, a stralucit lumina si soare, s-au inaltat cei smeriti si au nimicit pe trufasi". Desteptandu-se Mardoheu dupa acest vis, care inchipuia ce avea sa faca Dumnezeu, pastra acest vis in inima sa si dorea sa-l priceapa in toata intregimea lui pana in seara. Si a ramas Mardoheu la curte cu Gavata si cu Tara, doi eunuci ai regelui care pazeau curtea; atunci a auzit ce vorbeau ei, a aflat planul si a descoperit ca ei se pregateau sa puna mana pe regele Artaxerxe si i-a spus regelui. Regele a cercetat pe cei doi eunuci si dupa ce ei au marturisit, au fost spanzurati. Regele a scris intamplarea aceasta spre aducere aminte si a scris-o si Mardoheu. Atunci a poruncit regele lui Mardoheu sa slujeasca la curte si i-a dat si daruri pentru aceasta. Dar pe langa rege era atunci vestit Aman. fiul lui Hamadata din tara Agag. Acesta se silea sa faca rau lui Mardoheu si poporului sau pentru cei doi eunuci ai regelui. Dupa intamplarile acestea, in zilele lui Artaxerxe, care domnea peste o suta douazeci si sapte de tari, de la India pana in Etiopia,

2. In vremea cand regele Artaxerxe isi avea scaunul sau domnesc in cetatea Suza,

3. In anul al treilea al domniei lui, a dat el ospat pentru dregatorii sai si pentru cei ce-i slujeau lui, pentru capeteniile mai inalte ale ostirii Persiei si Mediei si pentru guvernatorii tarilor sale,

4. Aratandu-si marea bogatie a regatului sau si stralucirea deosebita a maririi sale, in curgere de mai multa vreme, anume timp de o suta optzeci de zile.

5. Dupa sfarsitul acestor zile, regele a facut si pentru poporul sau care se afla in capitala Suza, de la mic pana la mare, ospat de sapte zile, in gradina curtii sale domnesti,

6. Impodobita cu covoare de matase alba si de purpura violeta, atarnate pe franghii de in si de matase, trecute prin verigi de argint, intarite in stalpi de marmura.

7. Divanuri de aur si de argint erau asezate pe pardoseala de porfira, de marmura alba, de sidef si marmura neagra.

8. Bauturile se turnau in vase de aur si in cupe felurite, in valoare de treizeci de mii de talanti, iar vin din care bea insusi regele a fost mult, dupa bogatia si darnicia regelui. Bautura se consuma cuviincios si fara sila, ca regele poruncise tuturor carmuitorilor din casa sa sa faca fiecaruia dupa voia lui.

9. Regina Vasti a facut si ea ospat, pentru femei, in casa domneasca a regelui Artaxerxe.

10. In ziua a saptea, cand inima regelui s-a inveselit de vin, acesta a zis catre Mehuman, Bizeta, Harbona, Bigta, Abgata, Zetar si Carcas, cei sapte eunuci care slujeau inaintea fetei regelui Artaxerxe,

11. Sa aduca pe regina Vasti inaintea fetei regelui cu coroana regeasca pe cap, ca sa arate popoarelor si capeteniilor frumusetea ei, pentru ca era foarte frumoasa.

12. Dar regina Vasti n-a voit sa vina dupa porunca regelui ce i s-a trimis prin eunuci.

13. Din pricina aceasta s-a maniat regele tare si s-a aprins intr-insul urgie mare si a zis catre inteleptii care stiau datinile din trecut, (caci asa era randuiala ca orice pricina a regelui sa se spuna inaintea celor ce cunosteau legile si dreptul):

14. "Cum sa se aplice legea fata de regina Vasti, pentru ca ea nu a implinit porunca regelui Artaxerxe, ce i s-a trimis prin eunuci?"

15. Si erau in apropierea regelui: Carsena, Setar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena si Memucan, sapte capetenii ale Mediei si Persiei, care puteau vedea fata regelui si tineau locurile cele dintai in regat.

16. Atunci a raspuns Memucan inaintea regelui si a capeteniilor: "Regina Vasti s-a facut vinovata nu numai inaintea regelui, ci si inaintea tuturor dregatorilor si inaintea tuturor popoarelor care sunt in toate tarile regelui Artaxerxe,

17. Pentru ca purtarea reginei Vasti va ajunge la stirea tuturor femeilor, si vor nesocoti si acelea pe barbatii lor si vor zice: Regele Artaxerxe a poruncit sa fie adusa regina Vasti inaintea fetei sale si ea n-a venit.

18. De acum sotiile dregatorilor din Persia si Media, care vor auzi de purtarea reginei, vor zice la fel dregatorilor regelui, si va fi destul dispret si manie.

19. Deci, daca binevoieste regele, sa iasa de la el hotarare regeasca si sa se scrie in legile Persiei si Mediei, cu neschimbare, ca regina Vasti nu va mai intra inaintea regelui Artaxerxe, iar vrednicia de regina a ei regele o va da alteia mai vrednica decat ea.

20. Cand se va auzi de aceasta hotarare a regelui, care se va imprastia in toata imparatia lui cat este ea de mare, atunci toate femeile isi vor cinsti barbatii de la mic pana la mare".

21. Si cuvantul a placut regelui si dregatorilor, si a facut dupa sfatul lui Memucan.

22. Regele a trimis in toate tarile scrisori, scrise pentru fiecare tara cu scrisul ei si pentru fiecare popor in limba lui, ca fiecare barbat sa fie stapan in casa sa. Aceasta s-a adus la cunostinta fiecaruia in limba parinteasca a fiecaruia.