Daniel 6

1. Si i-a placut lui Darius sa puna peste regatul lui 120 de satrapi, care sa poarte de grija in tot regatul,

2. Iar in fruntea lor, trei dregatori dintre care unul era Daniel, si acesti satrapi trebuia sa le dea lor socoteala, astfel ca regele sa nu fie pagubit.

3. Insa Daniel era mai presus decat toti dregatorii si satrapii, fiindca in el era un duh inalt si regele isi pusese in gand sa-l puna mai mare peste tot regatul.

4. Atunci dregatorii si satrapii s-au trudit sa gaseasca lui Daniel vreo pricina din partea carmuirii regatului, dar n-au putut sa-i afle nici o pricina sau lucru rau, caci el era credincios si nici o trecere cu vederea sau greseala nu i s-a putut pune in seama.

5. Atunci oamenii acestia au zis: "Daca nu-i gasim lui Daniel nici o pricina, cu toate acestea ii vom afla lui una, in legea Dumnezeului lui".

6. Dregatorii si satrapii acestia s-au dus atunci in graba la rege si asa i-au grait: "O, rege Darius, sa traiesti in veac!

7. Toti marii dregatori ai regatului, marii carmuitori, satrapii, sfetnicii si guvernatorii s-au sfatuit laolalta ca regele sa dea o porunca si sa se randuiasca oprirea ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu si om in afara de tine, rege, sa fie aruncat in groapa cu lei.

8. Acum, o, rege, fa cunoscuta oprirea si da porunca scrisa, care, potrivit legii Mezilor si Persilor, nu se mai poate schimba".

9. Asadar, regele Darius a dat oprire scrisa si porunca.

10. Indata ce Daniel a aflat ca o porunca a fost data, a intrat in casa sa, care avea in camara de sus fereastra deschisa inspre Ierusalim si in fiecare zi ingenunchea de trei ori, s-a rugat si a laudat pe Dumnezeu, cum facea si mai inainte.

11. Atunci barbatii aceia au venit in numar mare si au aflat pe Daniel rugandu-se si cerand mila lui Dumnezeu.

12. Apoi s-au apropiat si au grait inaintea regelui privitor la porunca regala: "Oare n-ai poruncit tu ca oricine s-ar ruga timp de treizeci de zile la oricare alt dumnezeu sau om, in afara de tine, rege, sa fie aruncat intr-o groapa cu lei?" Raspuns-a regele si a zis: "Lucrul ramane hotarat si, dupa legile Mezilor si Persilor, nu se poate schimba".

13. Atunci au raspuns ei regelui si au zis: "Daniel, cel dintre robii iudei, nu a luat in seama porunca ta, rege, nici nu s-a ingrijit de oprirea ta, ci de trei ori pe zi isi face rugaciunea".

14. Cand a auzit regele acestea, s-a tulburat foarte si si-a indreptat gandul spre Daniel, cum ar putea sa-l scape, si pana la apusul soarelui s-a straduit ca sa-l scoata.

15. In urma, oamenii aceia au intrat in graba la rege si i-au zis: "Stiut sa-ti fie, o, rege, ca, dupa legea Mezilor si a Persilor, orice porunca sau oprire data de rege nu se mai poate schimba".

16. Atunci regele a dat porunca sa aduca pe Daniel si 1-a aruncat in groapa cu lei. Dupa acestea regele a prins a grai si a zis lui Daniel: "Dumnezeul tau pe Care tu Il cinstesti fara incetare, Acela te va scapa!"

17. Apoi s-a adus o piatra care a fost pusa peste gura gropii, iar regele a pecetluit-o cu inelul sau si cu inelul dregatorilor sai, asa ca nimic sa nu se schimbe cu privire la Daniel.

18. Pe urma, imparatul s-a dus in palatul sau si a petrecut noaptea in post si nu au adus langa el concubine, iar somnul nu l-a mai prins.

19. Apoi regele s-a sculat dis-de-dimineata, in revarsat de zori si a venit in graba la groapa cu lei.

20. Si cand s-a apropiat de groapa, a strigat pe Daniel cu glas tare. Atunci regele a prins a grai si a zis lui Daniel: "Daniel, slujitorul Dumnezeului celui viu, Dumnezeul tau, Caruia te inchini neincetat, oare a putut sa te scape de lei?"

21. Apoi Daniel a vorbit cu regele: "O, rege, in veci sa traiesti!

22. Dumnezeu a trimis pe ingerul Sau si a astupat gura leilor, si ei nu mi-au facut nici un rau, pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea Lui, precum si in fata ta, rege, n-am facut nici un rau!"

23. Regele s-a bucurat foarte si a poruncit sa scoata pe Daniel din groapa si Daniel a fost scos din groapa si nici o rana nu i-a fost gasita, caci nadajduise in Dumnezeul lui.

24. Atunci a poruncit regele sa aduca pe barbatii aceia care defaimasera pe Daniel si au fost aruncati in groapa cu lei, ei, fiii lor si femeile lor, si nici nu au ajuns bine in fundul gropii, ca leii s-au si napustit asupra lor si le-au sfaramat toate oasele.

25. Regele Darius a scris la toate popoarele, neamurile si limbile care locuiesc peste tot pamantul: "Pacea voastra sa sporeasca!

26. Porunca iese de la mine ca in tot cuprinsul regatului meu sa se teama si sa tremure lumea inaintea Dumnezeului lui Daniel, ca El este Dumnezeul cel viu, Care ramane in veci si imparatia lui nu se va nimici, iar stapanirea Lui nu va avea sfarsit.

27. El poate sa scape si sa libereze, face semne si minuni in cer si pe pamant; El a scapat pe Daniel din ghearele leilor".

28. Si Daniel se afla intr-o stare fericita in regatul lui Darius si in regatul lui Cirus, regele Persilor.