Cartea a doua a Regilor 18

1. Atunci a numarat David pe oamenii care erau cu el si a pus capetenii peste sute si capetenii peste mii.

2. Si a trimis David pe oamenii sai: a treia parte sub comanda lui Ioab, a treia parte sub comanda lui Abisai, fiul Teruiei, fratele lui Ioab, si a treia parte sub comanda lui Itai Gateul. Si a zis regele catre oameni: "Si eu insumi voi merge cu voi".

3. "Sa nu mergi, i-au zis oamenii, ca noi chiar de vom fugi, nu se va tine seama de aceasta; si chiar de ar muri jumatate din noi, de asemenea nu se va tine seama; iar tu singur esti cat noi, zece mii. Deci pentru noi este mai bine ca tu sa ne dai ajutor din cetate!"

4. "Ce vi se pare ca este bine, a raspuns regele, aceea voi face". Atunci a stat regele la poarta si a iesit tot poporul randuit pe sute si pe mii.

5. Apoi regele a dat porunca lui Ioab, lui Abisai si lui Itai si le-a zis: "Sa-mi crutati pe baiatul Abesalom!" Si tot poporul a auzit cum a poruncit regele tuturor capeteniilor pentru Abesalom.

6. Au iesit deci oamenii la camp in intampinarea Israelitilor, si s-a dat batalia in padurea lui Efraim.

7. Acolo a fost in ziua aceea batalie mare; poporul israelit a fost infrant de robii lui David, cazand ucisi douazeci de mii de oameni.

8. Lupta s-a intins in tot tinutul acela si padurea a mancat in ziua aceea mai multi oameni decat a doborat sabia.

9. Cand s-a intalnit Abesalom cu oamenii lui David, era calare pe un catar. Cand catarul a fugit cu el pe sub cracile unui stejar mare, parul lui Abesalom s-a incurcat in crengile stejarului si el a ramas spanzurat in vazduh, iar catarul de sub el s-a dus inainte.

10. Atunci cineva a vazut aceasta si a spus lui Ioab, zicand: "Iata, am vazut pe Abesalom spanzurat de un stejar".

11. "Daca l-ai vazut, a zis Ioab catre omul care-i adusese vestea, de ce nu l-ai doborat acolo, la pamant? Ti-as fi dat zece sicli de argint si o cingatoare!"

12. "De mi-ai fi pus in mana si o mie de sicli de argint, a raspuns acela lui Ioab, nici atunci nu mi-as fi ridicat mana asupra fiului regelui, caci in auzul nostru ti-a poruncit regele tie si lui Abisai si lui Itai si a zis: "Crutati-mi pe baiatul Abesalom!"

13. Si daca eu insumi as fi facut altfel cu primejdia vietii mele, aceasta nu s-ar fi putut ascunde de rege si tu singur te-ai fi ridicat asupra mea".

14. "N-am la ce sa mai zabovesc cu tine", a zis Ioab. Apoi a luat in mana trei sageti si le-a infipt in inima lui Abesalom, care era inca viu in crengile stejarului.

15. Apoi au impresurat pe Abesalom zece tineri care duceau armele lui Ioab si, lovindu-l, l-au ucis.

16. Dupa aceea Ioab a sunat din trambita si s-au intors oamenii de la urmarirea lui Israel, caci Ioab a crutat poporul.

17. Apoi au luat pe Abesalom si l-au aruncat acolo in padure intr-o groapa adanca si au aruncat deasupra lui o gramada mare de pietre. Iar Israelitii s-au imprastiat cu totii, ducandu-se fiecare la casa sa.

18. Abesalom insa isi facuse un monument inca de pe cand traia, in Valea Regelui; caci isi zisese: "Eu n-am fiu, ca sa mi se pastreze amintirea!" si a dat monumentului numele sau, asa ca si astazi se numeste el: Monumentul lui Abesalom.

19. Iar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a zis catre Ioab: "Ma duc sa vestesc pe regele ca Domnul prin judecata Sa l-a izbavit din mainile dusmanilor lui".

20. "Astazi, a raspuns Ioab, n-ai sa fii un bun vestitor. Il vei vesti in alta zi, iar nu astazi, caci a murit fiul regelui".

21. "Du-te, a zis apoi Ioab catre Husai, du-te si spune regelui ceea ce ai vazut". Husai, inchinandu-se inaintea lui Ioab, s-a dus numaidecat,

22. Iar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a zis staruitor catre Ioab: "Fie ce-o fi, dar eu ma duc cu Husai". "De ce sa te duci, fiul meu? a zis Ioab. Nu duci o veste buna!"

23. "Fie si asa, a raspuns Ahimaat, dar eu tot ma duc". "Du-te", i-a zis Ioab. Si a apucat Ahimaat la fuga pe un drum mai de-a dreptul si a intrecut pe Husai.

24. David sedea atunci intre cele doua porti; iar straja se suise pe acoperisul portii, pe zid, si, ridicandu-si ochii, a vazut pe cel ce venea si a strigat si a zis catre rege: "Iata un om vine in fuga".

25. "Daca este numai unul, a zis regele, atunci ne aduce o veste". Omul insa se apropia din ce in ce mai mult.

26. Atunci straja a mai vazut un om venind in fuga; si a strigat straja la portar si a zis: "Iata ca mai alearga un om". "Si acela este un vestitor", a zis regele. "Eu vad, a zis straja, ca mersul omului dinainte seamana cu mersul lui Ahimaat, fiul lui Tadoc".

27. "Acesta este om bun, a zis regele, si vine cu veste buna!"

28. Si a strigat Ahimaat si a zis catre rege: "Pace!" Apoi s-a inchinat regelui cu fata pana la pamant si a zis: "Binecuvantat este Domnul Dumnezeul tau, Care a dat in mainile noastre pe oamenii care isi ridicasera mainile lor impotriva regelui, stapanul meu!"

29. "Dar baiatul Abesalom este sanatos?" a intrebat regele. "Am vazut tulburare mare acolo cand Ioab, robul regelui, a trimis pe robul tau, a zis Ahimaat, dar eu nu stiu ce era acolo".

30. "Treci si ramai aici", a zis regele. Si Ahimaat a trecut si a stat acolo.

31. Atunci a sosit si Husai. Si Husai a zis catre rege: "Veste buna aduc regelui, stapanul meu! Domnul ti-a facut astazi dreptate, izbavindu-te din mana tuturor celor ce s-au ridicat impotriva ta".

32. "Baiatul Abesalom este oare el sanatos?", a intrebat regele pe Husai. "Intample-se dusmanilor regelui, stapanul meu, a raspuns Husai, si tuturor celor ce au uneltit rele impotriva ta, ce i s-a intamplat lui!"

33. Atunci regele s-a tulburat si s-a dus in foisorul de deasupra portii si a plans, iar cand se ducea, zicea: "O, fiul meu Abesalom, Abesalom, fiul meu! Mai bine muream eu in locul tau! Abesalom, Abesalom, fiul meu!"