Ecclesiastul 10

1. O musca moarta strica amestecul de untdelemn al celui ce pregateste miresme; putina nebunie strica pretul la multa intelepciune.

2. Inima celui intelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stanga.

3. La fel celui nebun cand merge pe drum ii lipseste dreapta pricepere, iar toata lumea zice: "E nebun!"

4. Daca mania stapanitorului se ridica impotriva ta, nu te clinti din locul tau. Caci firea domoala inlatura mari neajunsuri.

5. Am mai luat seama la inca un rau de sub soare, ca o greseala care porneste de la stapanitor:

6. Nebunul este ridicat la dregatorii inalte, iar cei vrednici stau in locuri de jos.

7. Am vazut robi calari pe cai si capetenii mergand ca robii pe jos.

8. Cel ce sapa o groapa poate sa cada in ea si cel ce darama un zid poate fi muscat de sarpe.

9. Cel ce sfarama pietre se poate rani cu ele, iar cel ce despica lemne se primejduieste.

10. Daca o unealta s-a tocit si nu a fost ascutita, trebuie sa indoim puterile, dar intelepciunea are ca parte izbanda.

11. Daca sarpele musca inainte de a fi descantat, atunci descantatorul nu are nici un folos.

12. Graiurile gurii celui intelept sunt har, iar buzele celui nebun il doboara.

13. Inceputul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfarsitul graiului lui nebunie curata.

14. Nebunul sporeste vorbele. Omul nu stie ce va fi dupa el, caci cine ii va spune ce se va intampla dupa el?

15. Munca oboseste pe cel nebun; cine nu stie drumul nu poate sa se duca in cetate.

16. Vai de tine, tara, care ai un copil rege si capeteniile tale mananca dis-de-dimineata!

17. Fericita esti tu, tara, care ai rege un fecior de neam mare si capeteniile tale mananca la vreme, ca toti oamenii, si nu se dau la bautura.

18. Din pricina lenei, grinzile casei se lasa, iar cand stai cu mainile in sin, apa picura in casa.

19. Ospetele se fac pentru a gusta placerea; vinul inveseleste viata si banii raspund la toate.

20. Chiar in gandul tau nu blestema pe rege si in camara unde dormi nu defaima pe cel puternic; caci pasarile cerului pot sa duca un cuvant si neamul celor inaripate sa dea vorba ta pe fata.