Ecclesiastul 8

1. Cine este ca inteleptul si cine poate sa stie ca el talcuirea lucrurilor? Intelepciunea unui om ii lumineaza fata si asprimea fetei lui i se schimba.

2. Asculta de porunca regelui din pricina juramantului facut lui Dumnezeu.

3. Nu te grabi sa te departezi de fata lui. Nu starui in lucrul cel rau, ca ceea ce voieste face.

4. Cuvantul regelui este hotarator si cine poate sa-i spuna: "Ce faci?"

5. Celui ce asculta porunca nu i se va intampla nimic rau, ca inima unui om intelept va cunoaste timpul si judecata.

6. Pentru orice lucru este un timp si o judecata; ca mare este nenorocirea care apasa asupra omului,

7. De vreme ce el nu poate sa stie mai dinainte ceea ce se va intampla. Oare, cine ii va da de stire ceea ce va fi cu el?

8. Omul nu este stapan pe duhul sau de viata, ca sa-l poata opri; la fel nu este stapan pe ziua mortii si in aceasta lupta nu incape amanare. Nelegiuirea nu va scapa pe cel care o savarseste.

9. Am vazut toate aceste lucruri si mi-am sarguit inima mea spre tot lucrul care se face sub soare intr-o vreme cand omul stapaneste pe altul spre nenorocirea lui.

10. Si am vazut pacatosi in mare cinste purtati la locul de odihna, pe cand cei ce lucrasera drept au fost izgoniti de la locul cel sfant si au fost uitati in cetate. Si aceasta este desertaciune!

11. Din pricina ca hotararea pentru pedepsirea rautatii nu este indeplinita de indata, pentru aceasta se umple de rautate inima oamenilor ca sa faca rau.

12. Dar desi pacatosul face rau de o suta de ori si isi lungeste zilele, eu stiu ca fericirea este a acelora care se tem de Dumnezeu si se sfiesc in fata Lui.

13. Fericirea nu va fi pentru cel fara de lege, care, asemenea umbrei, nu-si va lungi viata, fiindca el nu se teme de Domnul.

14. Este inca o nepotrivire care se petrece pe pamant, adica: sunt drepti carora li se rasplateste ca dupa faptele celor nelegiuiti si sunt pacatosi carora li se rasplateste ca dupa faptele celor drepti. Am zis ca si aceasta este inca o desertaciune!

15. Si am ridicat in slavi veselia, caci nu este nimic mai bun pentru om sub soare, decat sa manance, sa bea si sa se veseleasca. Numai de l-ar intovarasi la lucrul lui in tot timpul vietii pe care Dumnezeu i-o da sub soare!

16. Cand mi-am indreptat inima ca sa cunosc intelepciunea si sa patrund care este menirea omului pe pamant, caci nici zi, nici noapte ochii lui nu vad somnul,

17. Atunci mi-am dat seama, privind lucrarea lui Dumnezeu, ca omul nu poate sa inteleaga toate cate se fac sub soare, dar se osteneste cautandu-le, fara sa le dea de rost; iar daca inteleptul crede ca le cunoaste, el nu poate sa le patrunda.