Faptele Sfintilor Apostoli 20

1. Iar dupa ce a incetat tulburarea, Pavel, chemand pe ucenici si dandu-le indemnuri, dupa ce si-a luat ramas bun, a iesit sa mearga in Macedonia.

2. Si strabatand acele parti si dand ucenicilor multe sfaturi si indemnuri, a sosit in Grecia.

3. Si a stat acolo trei luni. Dar cand era sa plece pe apa in Siria, iudeii au uneltit impotriva vietii lui, iar el s-a hotarat sa se intoarca prin Macedonia.

4. Si mergeau impreuna cu el, pana in Asia, Sosipatru al lui Piru din Bereea, Aristarh si Secundus din Tesalonic si Gaius din Derbe si Timotei, iar din Asia: Tihic si Trofim.

5. Acestia, plecand inainte, ne-au asteptat in Troa.

6. Iar noi, dupa zilele Azimelor, am pornit cu corabia de la Filipi si in cinci zile am sosit la ei in Troa, unde am ramas sapte zile.

7. In ziua intai a saptamanii (Duminica) adunandu-ne noi sa frangem painea, Pavel, care avea de gand sa plece a doua zi, a inceput sa le vorbeasca si a prelungit cuvantul lui pana la miezul noptii.

8. Iar in camera de sus, unde erau adunati, erau multe lumini aprinse.

9. Dar un tanar cu numele Eutihie, sezand pe fereastra, pe cand Pavel tinea lungul sau cuvant, a adormit adanc si, doborat de somn, a cazut jos de la catul al treilea, si l-au ridicat mort.

10. Iar Pavel, coborandu-se, s-a plecat peste el si, luandu-l in brate, a zis: Nu va tulburati, caci sufletul lui este in el.

11. Si suindu-se si frangand painea si mancand, a vorbit cu ei mult pana in zori, si atunci a plecat.

12. Iar pe tanar l-au adus viu si foarte mult s-au mangaiat.

13. Iar noi, venind la corabie, am plutit spre Asson, ca sa luam de acolo pe Pavel, caci astfel randuise el, voind sa mearga pe jos.

14. Dupa ce s-a intalnit cu noi la Asson, luandu-l cu noi, am venit la Mitilene.

15. Si de acolo, mergand cu corabia, am sosit a doua zi in fata insulei Hios. Iar in ziua urmatoare, am ajuns in Samos si, dupa ce am poposit la Troghilion, a doua zi am venit la Milet.

16. Caci Pavel hotarase sa treaca pe apa pe langa Efes, ca sa nu i se intarzie in Asia, pentru ca se grabea sa fie, daca i-ar fi cu putinta, la Ierusalim, de ziua Cincizecimii.

17. Si trimitand din Milet la Efes, a chemat la sine pe preotii Bisericii.

18. Si cand ei au venit la el, le-a zis: Voi stiti cum m-am purtat cu voi, in toata vremea, din ziua cea dintai, cand am venit in Asia,

19. Slujind Domnului cu toata smerenia si cu multe lacrimi si incercari care mi s-au intamplat prin uneltirile iudeilor.

20. Si cum n-am ascuns nimic din cele folositoare, ca sa nu vi le vestesc si sa nu va invat, fie inaintea poporului, fie prin case,

21. Marturisind si iudeilor si elinilor intoarcerea la Dumnezeu prin pocainta si credinta in Domnul nostru Iisus Hristos.

22. Iar acum iata ca fiind eu manat de Duhul, merg la Ierusalim, nestiind cele ce mi se vor intampla acolo,

23. Decat numai ca Duhul Sfant marturiseste prin cetati, spunandu-mi ca ma asteapta lanturi si necazuri.

24. Dar nimic nu iau in seama si nu pun nici un pret pe sufletul meu, numai sa implinesc calea mea si slujba mea pe care am luat-o de la Domnul Iisus, de a marturisi Evanghelia harului lui Dumnezeu.

25. Si acum, iata, eu stiu ca voi toti, printre care am petrecut propovaduind imparatia lui Dumnezeu, nu veti mai vedea fata mea.

26. Pentru aceea va marturisesc in ziua de astazi ca sunt curat de sangele tuturor.

27. Caci nu m-am ferit sa va vestesc toata voia lui Dumnezeu.

28. Drept aceea, luati aminte de voi insiva si de toata turma, intru care Duhul Sfant v-a pus pe voi episcopi, ca sa pastrati Biserica lui Dumnezeu, pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau.

29. Caci eu stiu aceasta, ca dupa plecarea mea vor intra, intre voi, lupi ingrozitori, care nu vor cruta turma.

30. Si dintre voi insiva se vor ridica barbati, graind invataturi rastalmacite, ca sa traga pe ucenici dupa ei.

31. Drept aceea, privegheati, aducandu-va aminte ca, timp de trei ani, n-am incetat noaptea si ziua sa va indemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi.

32. Si acum va incredintez lui Dumnezeu si cuvantului harului Sau, cel ce poate sa va zideasca si sa va dea mostenire intre toti cei sfintiti.

33. Argint, sau aur, sau haina, n-am poftit de la nimeni;

34. Voi insiva stiti ca mainile acestea au lucrat pentru trebuintele mele si ale celor ce erau cu mine.

35. Toate vi le-am aratat, caci ostenindu-va astfel, trebuie sa ajutati pe cei slabi si sa va aduceti aminte de cuvintele Domnului Iisus, caci El a zis: Mai fericit este a da decat a lua.

36. Si dupa ce a spus acestea, plecandu-si genunchii, s-a rugat impreuna cu toti acestia.

37. Si mare jale i-a cuprins pe toti si, cazand pe grumazul lui Pavel, il sarutau,

38. Cuprinsi de jale mai ales pentru cuvantul pe care il spusese, ca n-au sa mai vada fata lui. Si il petrecura la corabie.