Faptele Sfintilor Apostoli 22

1. Barbati frati si parinti, ascultati acum, apararea mea fata de voi!

2. Si auzind ca le vorbea in limba evreiasca, au facut mai multa liniste, si el le-a zis:

3. Eu sunt barbat iudeu, nascut in Tarsul Ciliciei si crescut in cetatea aceasta, invatand la picioarele lui Gamaliel in chip amanuntit Legea parinteasca, plin fiind de ravna pentru Dumnezeu, precum si voi toti sunteti astazi.

4. Eu am prigonit pana la moarte aceasta cale, legand si dand la inchisoare si barbati si femei,

5. Precum marturiseste pentru mine si arhiereul si tot sfatul batranilor, de la care primind si scrisori catre frati, mergeam la Damasc, ca sa-i aduc legati la Ierusalim si pe cei ce erau acolo, spre a fi pedepsiti.

6. Dar pe cand mergeam eu si ma apropiam de Damasc, pe la amiaza, deodata o lumina puternica din cer m-a invaluit ca un fulger.

7. Si am cazut la pamant si am auzit un glas, zicandu-mi: Saule, Saule, de ce Ma prigonesti?

8. Iar eu am raspuns: Cine esti, Doamne? Zis-a catre mine: Eu sunt Iisus Nazarineanul, pe Care tu Il prigonesti.

9. Iar cei ce erau cu mine au vazut lumina si s-au infricosat, dar glasul Celui care imi vorbea ei nu l-au auzit.

10. Si am zis: Ce sa fac, Doamne? Iar Domnul a zis catre mine: Ridica-te si mergi in Damasc si acolo ti se va spune despre toate cele ce ti s-au randuit sa faci.

11. Si pentru ca nu mai vedeam, din cauza stralucirii acelei lumini, am venit in Damasc, fiind dus de mana de catre cei ce erau impreuna cu mine.

12. Iar un oarecare Anania, barbat evlavios, dupa Lege, marturisit de toti iudeii care locuiau in Damasc,

13. Venind la mine si stand alaturi, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarasi! Si eu in ceasul acela l-am vazut.

14. Iar el a zis: Dumnezeul parintilor nostri te-a ales de mai inainte pe tine ca sa cunosti voia Lui si sa vezi pe Cel Drept si sa auzi glas din gura Lui;

15. Ca martor vei fi Lui, in fata tuturor oamenilor, despre cele ce ai vazut si auzit.

16. Si acum de ce zabovesti? Sculandu-te, boteaza-te si spala-ti pacatele, chemand numele Lui.

17. Si s-a intamplat, cand m-am intors la Ierusalim si ma rugam in templu, sa fiu in extaz,

18. Si sa-L vad zicandu-mi: Grabeste-te, si iesi degraba din Ierusalim, pentru ca nu vor primi marturia ta despre Mine.

19. Si eu am zis: Doamne, ei stiu ca eu duceam la inchisoare si bateam, prin sinagogi, pe cei care credeau in Tine;

20. Si cand se varsa sangele lui Stefan, mucenicul Tau, eram si eu de fata si incuviintam uciderea lui si pazeam hainele celor care il ucideau.

21. Si a zis catre mine: Mergi, ca Eu te voi trimite departe, la neamuri.

22. Si l-au ascultat pana la acest cuvant, si au ridicat glasul lor, zicand: Ia-l de pe pamant pe unul ca acesta! Caci nu se cuvine ca el sa mai traiasca.

23. Si strigand ei si aruncand hainele si azvarlind pulbere in aer,

24. Comandantul a poruncit sa-l duca in fortareata, spunand sa-l ia la cercetare, cu biciul, ca sa cunoasca pentru care pricina strigau asa impotriva lui.

25. Si cand l-au intins ca sa-l biciuiasca, Pavel a zis catre sutasul care era de fata: Oare va este ingaduit sa biciuiti un cetatean roman si nejudecat?

26. Si auzind sutasul s-a dus la comandant sa-i vesteasca, zicand: Ce ai de gand sa faci? Ca omul acesta este (cetatean) roman.

27. Si venind la el, comandantul i-a zis: Spune-mi, esti tu (cetatean) roman? Iar el a zis: Da!

28. Si a raspuns comandantul: Eu am dobandit aceasta cetatenie cu multa cheltuiala. Iar Pavel a zis: Eu insa m-am si nascut.

29. Deci cei ce erau gata sa-l ia la cercetare s-au departat indata de la el, iar comandantul s-a temut, afland ca el este (cetatean) roman si ca a fost legat.

30. Si a doua zi, voind sa cunoasca adevarul, pentru care era parat de iudei, l-a dezlegat si a poruncit sa se adune arhiereii si tot sinedriul si, aducand pe Pavel, l-a pus inaintea lor.