Psalmi 69
1. (Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor. Pentru cei ce se vor schimba.) Mantuieste-ma, Dumnezeule, ca au intrat ape pana la sufletul meu.
2. Afundatu-m-am in noroiul adancului, care nu are fund; intrat-am in adancurile marii si furtuna m-a potopit.
3. Ostenit-am strigand, amortit-a gatlejul meu, slabit-au ochii mei nadajduind spre Dumnezeul meu.
4. Inmultitu-s-au mai mult decat perii capului meu cei ce ma urasc pe mine in zadar. Intaritu-s-au vrajmasii mei, cei ce ma prigonesc pe nedrept; cele ce n-am rapit, pe acelea le-am platit.
5. Dumnezeule, Tu ai cunoscut nepriceperea mea si greselile mele de la Tine nu s-au ascuns.
6. Sa nu fie rusinati, din pricina mea, cei ce Te asteapta pe Tine, Doamne, Doamne al puterilor, nici infruntati pentru mine, cei ce Te cauta pe Tine, Dumnezeul lui Israel.
7. Ca pentru Tine am suferit ocara, acoperit-a batjocura obrazul meu.
8. Instrainat am fost de fratii mei si strain fiilor maicii mele,
9. Ca ravna casei Tale m-a mancat si ocarile celor ce Te ocarasc pe Tine au cazut asupra mea.
10. Si mi-am smerit cu post sufletul meu si mi-a fost spre ocara mie.
11. Si m-am imbracat cu sac si am ajuns pentru ei de batjocura.
12. Impotriva mea graiau cei ce sedeau in porti si despre mine cantau cei ce beau vin.
13. Iar eu intru rugaciunea mea catre Tine, Doamne, am strigat la timp bine-placut. Dumnezeule, intru multimea milei Tale auzi-ma, intru adevarul milei Tale.
14. Mantuieste-ma din noroi, ca sa nu ma afund; izbaveste-ma de cei ce ma urasc si din adancul apelor,
15. Ca sa nu ma inece valtoarea apei, nici sa ma inghita adancul, nici sa-si inchida peste mine adancul gura lui.
16. Auzi-ma, Doamne, ca buna este mila Ta; dupa multimea indurarilor Tale cauta spre mine.
17. Sa nu-ti intorci fata Ta de la credinciosul Tau, cand ma necajesc. Degraba ma auzi.
18. Ia aminte la sufletul meu si-l mantuieste pe el; din mainile vrajmasilor mei izbaveste-ma,
19. Ca Tu cunosti ocara mea si rusinea mea si infruntarea mea; inaintea Ta sunt toti cei ce ma necajesc.
20. Zdrobit a fost sufletul meu de ocari si necaz, si am asteptat pe cel ce m-ar milui si nu era si pe cei ce m-ar mangaia si nu i-am aflat.
21. Si mi-au dat spre mancarea mea fiere si in setea mea m-au adapat cu otet.
22. Faca-se masa lor inaintea lor cursa, rasplatire si sminteala;
23. Sa se intunece ochii lor, ca sa nu vada si spinarea lor pururea o garboveste;
24. Varsa peste ei urgia Ta si mania urgiei Tale sa-i cuprinda pe ei;
25. Faca-se curtea lor pustie si in locasurile lor sa nu fie locuitori;
26. Ca pe care Tu l-ai batut, ei l-au prigonit si au inmultit durerea ranilor lui.
27. Adauga faradelege la faradelegea lor si sa nu intre intru dreptatea Ta;
28. Stersi sa fie din cartea celor vii si cu cei drepti sa nu se scrie.
29. Sarac si indurerat sunt eu; mantuirea Ta, Dumnezeule, sa ma sprijineasca!
30. Lauda-voi numele Dumnezeului meu cu cantare si-L voi preamari pe El cu lauda;
31. Si-I va placea lui Dumnezeu mai mult decat vitelul tanar, caruia ii cresc coarne si unghii.
32. Sa rada saracii si sa se veseleasca; cantati lui Dumnezeu si viu va fi sufletul vostru!
33. Ca a auzit pe cei saraci Domnul si pe cei ferecati in obezi ai Sai nu i-a urgisit.
34. Sa-L laude pe El cerurile si pamantul, marea si toate cate se tarasc in ea.
35. Ca Dumnezeu va mantui Sionul si se vor zidi cetatile lui Iuda si vor locui acolo si-l vor mosteni pe el;
36. Si semintia credinciosilor Lui il va stapani pe el si cei ce iubesc numele Lui vor locui in el.